Cum ajung Universitǎţile sǎ încaseze bani de la companiile private?
Pandemia e un context care obligǎ la reinventare, la o atentǎ cheltuire a resurselor, la optimizarea programului de lucru, dar şi al identificǎrii de noi surse de finanţare atât pentru societǎţile comerciale private, cât şi pentru instituţiile de stat.
Astfel, Universitǎţile din România pot beneficia de surse noi de finanţare, însă de data aceasta nu din partea guvernului, ci banii pot veni chiar din gestionarea inteligentǎ a resursele existente.
“Este vorba despre spaţiile proprii constând în terenuri şi construcţii care zac acum goale şi care dupǎ pandemie, pot fi fructificate, putând fi închiriate terţilor. Localizarea preferenţialǎ în centrele oraşelor, face ca aceste spaţii sǎ devinǎ prima alegere pentru companiile care vor acces rapid, poziţionarea idealǎ, precum şi toate facilitǎţile pe care le oferǎ universitǎţile”, susține Andrei Botiș, Managing Partner NAI România.
Convinge-i pe ceilalţi sǎ lupte pentru cauza ta
Universitǎţile din România s-au confruntat dintotdeauna cu lipsa fondurilor bǎneşti. Nimic nou sub soare. Orice absolvent al unei facultǎţi de stat poate dezvǎlui situaţia realǎ a clǎdirilor şubrede sau a sǎlilor de curs fǎrǎ dotǎrile moderne necesare. Existǎ universitǎţi în care nu s-a modernizat mai nimic de la Revoluţie încoace.
Aceastǎ stare de fapt care impiedicǎ progresul ne obligǎ sǎ batem pasul pe loc în raport cu se întâmplǎ azi la nivel mondial. Cu toate cǎ avem profesori universitari extrem de bine pregǎtiţi în domeniul lor, Universitǎţile din România nu sunt sprijinite în mod real sǎ ofere lumii absolvenţi cu minţi luminate de care avem cu toţii nevoie.
Astfel, cu efort minim, fructificarea spaţiilor proprii propice închirierii ar putea rezolva o bunǎ parte din problemele financiare cu care se confruntǎ astǎzi.
Noi surse de finanţare pentru Universitǎţile din România
Dincolo de obligativitatea evaluǎrii patrimoniului clǎdirilor, acestǎ situaţie de fapt poate duce universitǎţile cǎtre consolidarea bugetului propriu.
Banii rezultaţi ar putea acoperi o partea considerabilǎ din cheltuielile lunare, ar putea însemna un plus în dotarea sǎlilor de curs cu aparaturǎ ultramodernǎ extrem de folositoare studenţilor şi profesorilor, ar putea însemna finanţarea participǎrii României la conferinţe importante din strǎinǎtate sau renovarea clǎdirilor aferente. Toate acestea fǎrǎ zeci de aprobǎri de la superiori, ci gospodǎrindu-se singuri întocmai unei societǎţi private.